Rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda, a transmis, în cadrul unei ceremonii organizate cu prilejul împlinirii a 160 de ani de la înființarea Universității din București, un mesaj comunității universitare.
Înregistrarea integrală a evenimentului este disponibilă aici, iar mai jos poate fi citit textul mesajului rostit de profesorul Marian Preda în cadrul ceremoniei găzduite de Opera Națională București.
Distinși invitați,
Excelențele Voastre doamnelor și domnilor miniștri, consilieri prezidențiali, rectori, prorectori, decani, directori,
Dragi colege și colegi,
Dragi studente și studenți,
Astăzi, Universitatea din București aniversează 160 de ani de istorie instituțională ca universitate modernă, care continuă istoria mai veche, de 330 de ani, a instituțiilor precursoare. Ruinele clădirii Academiei Domnești sunt vizibile în curtea interioară a Palatului Universității și istoricii ne spun că a existat și o continuitate semnificativă în cei 330 de ani de învățământ superior în centrul Bucureștiului.
Suntem mândri de istoria noastră pe care am consemnat-o într-o ediție revizuită a volumului aniversar de acum 10 ani. Însă nu doar istoria noastră, care traversează trei secole, ne face mândri, ci, în primul rând, unicitatea Universității din București.
Iată câteva exemple:
Palatul Universității, clădirea noastră istorică aflată acum în plin proces de renovare, este, prin cele 4,5 hectare de suprafață desfășurată, cea mai mare clădire de educație și cultură din Romania. Holurile monumentale și superba Sală de Lectură de la Litere îi dau clădirii noastre centrale grandoare și strălucire. Balconul din care s-au ținut discursurile liderilor mișcărilor de protest de la Revoluție și din perioada re-nașterii democrației române prin „fenomenului Piața Universității” împreună cu piața în care se întâlnesc românii, nu doar la proteste, ci și la marile victorii ale naționalei de fotbal, întăresc unicitatea istorică a clădirii și a instituției noastre. Palatul Facultății de Drept, Palatul Bulandra, Palatul „Elena Doamna” din Panduri, Sediul din Pitar Moș al Facultății de Limbi și Literaturi Străine, clădirea și grădina Casei Universitarilor, clădirile istorice și serele din Grădina Botanică sunt alte monumente de arhitectură și depozitare de istorie a educației și culturii romane în cadrul Universității.
Dar, așa cum spunea Regele Ferdinand I, „nu zidurile fac o școală, ci spiritul care domnește într-însa”. Spiritul Universității a îmbinat întotdeauna umanismul, echitatea și democrația cu respectul pentru merit. UB a fost și rămâne creuzet al unei părți importante din elitele României. Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, George Călinescu, Camil Petrescu, Nichita Stănescu, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Simion Mehedinți, Horia Hulubei, Spiru Haret, Dimitrie Gusti, Grigore Moisil, Constantin Noica, George Emil Palade, Ana Aslan sau Constantin Stoicescu sunt doar câteva din numele de personalități legate de UB. Lista poate continua cu Mircea Cărtărescu, cel mai tradus scriitor român contemporan, cu jurnalista Monica Ulmanu, câștigătoare a premiului Pulitzer, cu soții Măriuca și Florin Talpeș și cu Daniel Dineș, toți trei absolvenți de Matematică, cei mai de succes antreprenori români din IT.
Aproximativ un sfert dintre membrii Academiei Române și trei dintre cei patru vicepreședinți sunt absolvenți ai Universității din București.
Deși există 51 de facultăți de drept în Romania, la admiterea pentru Institutul Național al Magistraturii, examen național, în ultimii trei ani, între 42% și 46% dintre admiși au absolvit Facultatea de Drept a Universității din București.
De altfel, urmărind datele oficiale din Revisal, cel mai bine plătiți absolvenți din Romania sunt absolvenții Universității din București.
În plan internațional UB a fost și este un jucător semnificativ, integrator de rețele universitare și lider in reformele europene din domeniul educației.
Cultură noastră organizațională este deschisă, UB fiind un spațiu de libertate și autonomie, atât în interiorul organizației, cât și în mediul extern.
În ciuda numărului mare de personalități, UB nu a depins niciodată de o persoană, de un lider providențial sau de un grup mic. Am fost și rămânem puternici prin echipă, prin diversitate, prin cultura noastră bazată pe principii și valori. Deși regimul comunist a redus numărul de studenți ai Universității la jumătate, de la 14.000 în perioada interbelică la 7.900 în decembrie 1989, deși în 1990 ne-au atacat minerii iar în 2018 ne-au tăiat locurile impostorii mediocrii, am rezistat colectiv și am ieșit mai întăriți din toate aceste încercări.
Astăzi UniBuc, cum îi spun studenții și elevii, Universitatea din inima Bucureștiului, este nu doar o universitate cu rădăcini puternice în trecut, cu o identitate distinctă, dar și cu un viitor construit diferit. În vremuri cu dezvoltare cantitativă a altor instituții, noi punem accent pe o creștere calitativă, prin întărirea programelor de elită, prin programe noi, adaptate la noile contexte, prin interdisciplinaritate.
Vă invit să consolidăm împreună în anii și deceniile următoare avantajele competiționale, identitatea distinctă și unicitatea Universității din București. Pentru că, dincolo de destinele și de pozițiile noastre individuale vremelnice, suntem cu adevărat semnificativi doar împreună în și prin Universitatea noastră.
La mulți ani, dragi colegi, dragi studenți, la mulți ani draga noastră Alma Mater!
Vivat, crescat, floreat Universitatea din București!